Back to news

Parohia Sfânta Treime-Dudeşti

Published on 04.02.2017

 Conform pisaniei datată 30 septembrie 1804, biserica a fost construită din cheltuiala jupânului Păun Plugarul şi a fraţilor săi Petru, Hristea, Miu şi Ene. Alte surse ne indică însă alţi ctitori, care ar fi contribuit la zidirea bisericii. Astfel, o catagrafie din ianuarie 1808 menţionează drept ctitori ai bisericii pe Cristea Bogasierul şi Manul Cavaful, iar o altă catagrafie din luna februarie a aceluiaşi an 1808, aminteşte că ar fi ctitorită de breasla şalvaragiilor (cei care făceau sau vindeau şalvari)[1]. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Iniţial, biserica veche Sfânta Treime era compusă doar din naos şi altar, despărţite de o tâmplă de zid, iar pictura interioară a fost realizată în stil bizantin[2]. O restaurare importantă a avut loc în anul 1887, când tâmpla din zid care despărţea naosul de altar a fost înlocuită cu una din lemn, zugrăvită în ulei, s-au dărâmat cei doi stâlpi care susţineau bolta şi s-a construit cafasul pentru cor[3]. După planurile arhitectului A.Z. Mingopol a fost ridicat un amvon (1900), iar biserica a fost pictată în stil realist. În perioada interbelică a continuat procesul de restaurare a bisericii, fiind decapate tencuielile, executate uşile ornamentale şi refăcută pictura interioară. În anul 1950, a fost restaurată în interior de către pictorii Nicoleta şi Traian Plopeanu şi Traian Bilţiu Dăncuş (1899-1975), un pictor important al acestei perioade. Alte lucrări au fost executate în anii 1962-1963, pentru a scoate igrasia, iar în anul 1969 pictoriţa Virginia Vida a aplicat o foiţă de aur pe o jumătate din icoanele tâmplei[4]. Enoriaşii şi cei care au trecut înainte de anul 1987 pe Calea Dudeşti îşi amintesc, la numerele 81-83, de o construcţie frumoasă şi primitoare care avea două turle octogonale cu baza pătrată: turla-Pantocrator şi respectiv turnul clopotniţă pe pronaos. La mijlocul anilor 1980, o mare parte din cartierul Dudeşti a fost demolat, iar mulţi dintre locuitorii săi au fost nevoiţi să se mute în alte zone ale Bucureştiului. Cu toate că în rândul enoriaşilor parohiei Sfintei Treimi au existat nemulţumiri şi proteste făţişe, iar Biserica Ortodoxă Română şi preotul paroh Constantin Dăscălescu au încercat să împiedice demolarea bisericii, acest eveniment nefericit s-a produs totuşi în noaptea de 9 spre 10 octombrie 1987. Un monument arhitectonic, un loc important de închinăciune şi de reculegere a fost distrus. Astăzi, în locul vechii biserici se află un bloc de locuinţe (blocul M 108), situat pe Aleea Emil Bota, stradă paralelă cu Bulevardul Octavian Goga (sud) şi cu Bulevardul Unirii (nord). Foarte aproape, la intersecţia Poşta Vitan, a fost construit un monument format din trei cruci, simbolizând Sfânta Treime, care aminteşte trecătorului de aplasamentul iniţial al bisericii. Demolarea bisercii nu a distrus însă comunitatea Sfânta Treime-Dudeşti. Imediat după decembrie 1989 au devenit din ce în ce mai numeroase vocile care doreau rezidirea bisericii Sfânta Treime-Dudeşti. Dorinţa şi nevoia unui loc de închinăciune şi reculegere pentru vechii enoriaşi, cât şi pentru noii locuitori ai cartierului au fost ascultate de către Arhiepiscopia Bucureştilor, care a iniţiat începând cu 1993 demersurile pentru refacerea bisericii şi comunităţii Sfânta Treime-Dudeşti. Amintim lucrarea deosebită desfăşurată pentru refacerea acestui lăcaş de cult, în calitate de Episcopi Vicari Patriarhali de către Înaltpreasfinţitul Teofan (actualul Mitropolit al Moldovei), Înaltpreasfinţitul Teodosie Snagoveanul (actualmente Arhiepiscopul Tomisului) şi Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul (actualmente Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor). De asemenea, o contribuţie mare în reconstrucţia bisericii şi refacerii comunităţii Sfânta Treime-Dudeşti au avut şi preotul Emilian Stănescu, consilier patriarhal şi respectiv Dan Eftimescu, consilier financiar la Administraţia Patriarhală. În anul 2001, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, nu departe de vechiul amplasament, la intersecţia bulevardului Burebista şi străzii Unităţii (astăzi strada Traian Popovici) cu Calea Dudeşti, pe un teren triunghiular, un simbol al Sfintei Treimi, preotul Nicuşor Daniel Roşu, enoriaşi ai vechii biserici, dar şi alţi locuitori ai cartierului au început demersurile pentru reconstruirea lăcaşului de cult, în anul 2003 reuşindu-se preluarea terenului ce fusese atribuit în acest scop de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti încă din anul 1993. Într-o primă etapă, în aprilie 2007, în 29 de zile a fost ridicată o biserică din lemn, care a fost sfinţită în ziua de Rusalii, la începutul sărbătorii Sfintei Treimi, Preasfinţitul episcop Vincenţiu Ploieşteanul binecuvântând începutul slujbelor. Prin această biserică de lemn, cu sprijinul credincioşilor, după două decenii, Biserica Sfânta Treime-Dudeşti era din nou pe harta Bucureştiului, la dezvoltarea comunităţii contribuind de la început şi epitropul Marius Turcu. Foarte rapid, micuţa biserică a devenit neîncăpătoare, nu doar prin prezenţa enoriaşilor de la „Sfânta Troiţă”, cât şi a familiilor mutate în zonă recent. Pentru credincioşi, pentru preotul paroh Nicuşor Daniel Roşu, pentru consiliul parohial, cât şi pentru Arhiepiscopia Bucureştiilor a devenit foarte repede evident că era nevoie de o biserică mai mare. Construcţia bisericii actuale, de zid, în formă de navă, după un proiect al arhitectului Radu-Petre Năstase, a început pe 8 aprilie 2008. De altfel, luna aprilie atât de importantă în viaţa bisericii Sfânta Treime-Dudeşti este luna în care este pomenit sfântul ierarh Calinic de la Cernica, al doilea hram al bisericii. În momentul de faţă noua biserică este realizată în întregime, cu finisaje exterioare, tencuită pe interior. Biserica are demisol, pentru activităţi social-culturale precum şi un spaţiu generos pentru cor. [PICTURA] Pictura noii bisericii a fost realizată în trei ani de către pictorul Valeriu Roman din Bucureşti. Alături de picturile interioare, se remarcă şi icoana vitraliu, deasupra intrării în biserică, reprezentând scena Sfintei Treimi la stejarul din Mamvri, realizată în Italia, de către Amalia Verzea şi Gabriel Iliuţă, având o suprafaţă de 40 mp, alcătuită din 22 de panouri şi 3500 de piese. La fel ca în urmă cu două sute de ani când pe uliţa Dudeşti a apărut o biserică, reconstrucţia Bisericii Sfânta Treime-Dudeşti şi refacerea comunităţii nu ar fi fost posibilă fără ajutorul ctitorilor, ca domnul Călin Bultoc (pentru biserica din lemn) şi domnul Florea Cotorceanu (pentru biserica din zid).


RELATED ARTICLES